Pe pernele lui Tamerlan la Caravan, restaurantul uzbec din Chisinau
Ne opriseram in Chisinau o zi, in drum spre Odessa. Vremea nu ne ajutase defel sa ne simtim bine acolo, ningea gras si umed, tot orasul era scufundat sub zloata, trecatorii pleoscaiau prin baltoace si lunecau pe gheata, cu nasurile in fulare, ascunsi sub umbrele, caciuli si gulere.Dupa cateva ore de plimbat prin oras eram uzi leoarca, infrigurati, cam lehametiti si toata ziua nu mancaseram decat un beleas unsuros de la un chiosc de pe strada (beleas este o gogoasa "in asortiment", cu carne, varza sau branza. Dar "branza niet", asa ca ne-am multumit cu una cam indigesta cu varza si am marait ceva de viezure). Si ne-am adus aminte ca un prieten ne recomandase restaurantul uzbec Caravan.
Dupa ce ne-am luat -mai bine mai tarziu decat niciodata- si o harta (O ce? Aa, doriti schema orasului!), am dat de el pe strada Mihai Eminescu. Iar cand am intrat, as fi jurat ca raiul e intr-un caravanserai din Asia Centrala. Era lumina, cald si bine, toti angajatii erau imbracati in port traditional si a fost prima oara in toata ziua aceea cand mi s-a zambit larg si deschis. Am fost dezbracati de cojoacele ude si depozitati la uscat intr-un separeu, pe perne:
Am fost lasati sa ne dezmeticim putin, apoi am primit meniurile, in care ne-am ratacit o vreme printre tot soiul de specialitati ale Asiei centrale, care mi-au adus putin aminte de chefurile din Armenia: sarmalute (dolma), miel, iepure, kebab, plov (cam ceea ce intelegem noi prin pilaf), supe, lagman (taitei), manti (galuste), tocanite, pilafuri...
In timp ce asteptam sa ne vina comanda, ne-am delectat cu ambientul - eram in zona de separeuri, cu bancute tari de lemn, pline de perne groase, in care ne lafaiam ca Tamerlan cel Schiop in palatele sale din Samarkand. In partea opusa noua era o zona cu mese si scaune obisnuite, si ne-am bucurat ca fuseseram adusi aici. Exista si o camera pentru narghilele si un mic budoar pentru femei, inainte de toaleta, unde cateva fete costumate in port national si cu duppi brodate pe cap ciripeau vesel in ruseste.
pilaf cu rodie si miel
ispita lui Tamerlan si ceai cu paie
Mancarea a fost extraordinar de buna, pilaful meu si salata erau o feerie culinara, plouate din belsug cu boabe de rodie, desertul Ispita lui Tamerlan a fost picat din 1001 de nopti, iar ceaiul cu paie (ceai verde, bautura clasica in Uzbekistan, cu un fel de uscatele si dulceata de pere - credem ca erau pere, am avut o mica problema, si noi, si chelnerul, cu traducerea) e un desert care merita el singur sa faci drumul pana la restaurantul Caravan din Chisinau.
Serviciul a fost ireprosabil, la fel si atmosfera, preturile nu erau prea mari, in comparatie cu ce gasesti in Bucuresti, desi cu siguranta in sistemul financiar de referinta al Chisinaului erau peste medie.
Restaurant Caravan,
Str. Mihai Eminescu, nr. 64, Chisinau, Republica Moldova - zona centrala a Bd. Stefan cel Mare, pe langa teatrul Mihai Eminescu
Tel: +373 (22) 22 24 05
Mobil: +373 69 126215
caravanmd@mail.md
Mai multe fotografii in slideshow-ul de mai jos:


© Copyright 2008-2011 Metropotravel
1 Comentariu
Comenteaza si tu