Acasa la Emil Sigerus - muzeul de etnografie din Sibiu

Arta populara sateasca e la ea acasa la Muzeul de Etnografie din Sibiu care poarta numele etnografului  Emil Sigerus. Muzeul a trecut de 100 de ani si este "casa" a artei si culturii sasesti din Transilvania. Multe din obiectele colectionate de parintele casei din Piata Huet, 12, pot fi azi admirate de oaspetii orasului de pe Cibin. Pe locul actualei cladiri era o casa de lemn, de secol XIII,  din timpul lui Bela al IV –lea.

Cladirea renovata in anul 1997, aduce un plus de farmec in peisajul "Cetatii". Pivnita boltita e gazda buna pentru cea mai valoroasa colectie de cahle transilvanene, unica in Romania.



Emil Sigerus etnolog si colectionar si–a inceput studiile la Sibiu, le-a continuat in Viena, Budapesta, Leipzig. A fost membru fondator al Asociatiei Carpatine din Transilvania si al Asociatiei Sebastian Hann( director al aceseiea pana in 1946).

Sigerus înfiinteaza în 1885 in Sibiu, Muzeul Carpatin,  a carui baza a constituit-o propria colectie etnografica - 500 de obiecte: ceramica , vase de cositor, textile.



Despre cahle si instalatii de pregatit si preparat hrana (camine si sobe) s-a scris mai putin. In dictionarul enciclopedic cahla este “placa de lut arsa, smaltuita sau nu, cu sau fara decor folosita la construirea sobelor sau la decoratiuni".

Placile ceramice ornamentale s-au nascut in Mesopotamia si erau folosite la deocrarea peretilor interiori ai palatelor. Mai tarziu, au fost preluate de arabi si bizantini pentru decorarea moscheelor si bisericilor. Primele placi cermice ornamentale s-au folosit in Tarile Romane in timpul lui Mircea cel Batran, Stefan cel Mare si Vasile Lupu la decorul exterior si interior al palatelor si caselor boieresti.


Modele de ansambluri decorative; Soba cu cahle smaltuite. In dreapta, szur-ul - haina ornamentata din portul de sarbatoare al maghiarilor...

Aparitia sobelor cu cahle e legata de perfectionarea vetrei deschise care a fost o vreme singura sursa de lumina si caldura pentru locuinta si mod de preparare al hranei.

Vatra deschisa a fost imbunantatita prin ridicarea unor pereti de piatra sau lut pentru a incalzi mai bine locuinta. In grosimea lor s-au introdus oale menite sa dirijeze si sa radieze caldura, eliberand-o trepata.
Cele mai vechi exemple de cahle oale dateaza de la inceput de secolXIV si au ajuns la noi pe cale unor izvoare iconografice . ele existau in elvetia si Austria la sfarsit de secol XIII. Sapaturile arheologice au aratat existenta unor astfel de tipuri de sobe din sec XIV in Cuhea (Biserica de piatra din Cuhea Maramures dateaza din anii 1330) Snagov, Rm Valcea si cetatea Sucevei si Orhei


Cahle de secol XV cu motive heraldice, fantastice, religioase ( pomul vietii)  cavaleri în turnir ; Cahlele oale erau lucrate la roata cu invartire rapida dintr-o pasta omogena nisipoasa, arse si smaltuite cu verde in exterior.

Cele mai vechi exemple de cahle oale dateaza de la inceput de secol XIV si au ajuns la noi pe cale unor izvoare iconografice. Ele existau in Elvetia si Austria la sfarsit de secol XIII. Sapaturile arheologice au aratat existenta unor astfel de tipuri de sobe din sec XIV in Cuhea (Biserica de piatra din Cuhea Maramures dateaza din anii 1330) Snagov, Rm Valcea si cetatea Sucevei si Orhei.


Una din cea mai batrana cahla olana sec XV, Sibiu


Mireasa si lumea satului : de la vatra la port traditional de secol XIX  ( care costa mai mult decat o pereche de boi) 


Pelerina purtata de femeile maritate in zilele de sarbaoare ( 1922)


Alaturi de piese de port traditionale se afla si mobilier din casele vechilor sasi (cu stare)


Bijuteria colectiei este o cahla ce poarta inscriptia „Dumnezeu este drept". Piesa  mai are imprimat un leu care tine intr-o laba stema Sibiului si in cealalta un steag cu inscriptii gotice.

---